Blogurile Tempo

prima dragoste (a lui dobrita)

De fapt intai si-ntai a fost sex.
Cand ai 16 ani, camera ta si televiziune prin cablu, nu prea ai de ales. Eram printr-a zecea si mergea vorba in clasa noastra bilingva intensiv franceza ca pe M6, duminica pe la miezul noptii, dadeau filme din alea. Si pentru ca eu sunt dintre aia care recunosc, o sa va spun ca asteptam ca orologiul sa bata noaptea-n jumatate, zapand indiferent si autist la orice alt post care mi-ar fi putut distrage atentia. Ma gandeam cat de misto de francezii astia, cum isi urasc ei conditia de amploaiati, ca niste socialisti sadea, si cum inainte ca luni dimineata sa-i scoale si sa-i trimita la serviciul lor garantat pe viata dar dispretuit de moarte au ocazia sa-si incarce sau descarce bateriile cu un film din ala. Trebuie sa stiti ca pe atunci nici ProTv-ul nu era ce e acum, seara dadeau “La limita imposibilului” si alte filme destepte, asa ca tot la francezi imi era speranta pentru porcarii. Si in timp ce asteptam momentul in care pe ecran vor aparea femei cu sani in partea de sus si dulapuri, chiuvete, capete de pat cu ornament in forma de sfera sau scaune cu sacouri aruncate neglijent pe spatar in partea de jos – pentru cei care stiu genul, salut baieti – dau pe M6 sa vad daca nu cumva am pierdut deja expozitiunea.
Pe M6, publicitate. Dar din aia misto, cum nici la francezi nu vedeam in fiecare zi. Filme scurte, unele in engleza, altele in spaniola, altele in nicio limba, lungi de cate un minut uneori, cu muzica misto, efecte, actori, fara glume tembele si celebritati afone. Levi’s, Pizza Hut, McDonalds, Martin Scorsese in spotul ala la AmEx, DHL, Disney, ma-ntelegi. Si aveau aia niste voci si niste haine si niste pouring shot-uri si niste slogane! Ma-ntrebam ce-o fi asta si de ce dureaza atat pauza publicitara, chiar asa misto cum era ea. Incepusem sa ma-ngrijorez de teama ca filmul meu de duminica seara a fost reprogramat, ca pe vremuri, la o data ce va fi comunicata ulterior. Pe la fara 5 apare si un nene care incepe sa povesteasca despre nush ce spot pe care promite ca ni-l arata data viitoare, la urmatorul CulturePUB. Asa se chema emisiunea si asa s-a chemat cativa ani dupa aceea, de ma uitam eu la ea duminica seara. Uneori stateam si la filmul de dupa, de ce sa mint, dar nu mai simteam nimic pentru el, cred ca ma indragostisem.
Si uite ca pana la urma n-a fost doar sex.

PS: Dupa alti ani am descoperit la Noaptea Devoratorilor de Publicitate acelasi format grafic de prezentare a spoturilor si mi-am dat seama ca baietii foloseau arhiva lui Boursicot. Ceea ce m-a facut sa inteleg ce inseamna cu adevarat CulturePUB.

PPS: M-am uitat si la Marca Inregistrata, chiar daca nu venea la pachet cu filme din alea dupa. Dar mai multe despre asta ma astept sa ne spuna chiar Andi Moisescu. Spre el merge leapsa mea.